Page 72 - Revoluția Pașnică – Ieșire din labirint

CAPITOLUL 7 - Precizări finale, studiu de impact

a) Efecte economice.

Efecte negative:

Programul nu produce efecte negative. Toate măsurile cuprinse în Program
au acoperită modalitatea de finanţare necondiţionată de alţi factori, nu necesită

alocări bugetare, împrumuturi sau vânzări din activele statului şi nu poate produce
perturbări în filozofia de execuţie bugetară.

Efecte pozitive:

Programul este întocmit pentru înlăturarea cauzelor care produc efecte

negative şi pe necesitatea refacerii raportului de 2: 1 între lucrători şi pensionari
(raport optim pentru funcţionarea unui stat cu economie de piaţă), axându-se în
principal pe lucrările strict necesare în infrastructură deoarece acestea nu necesită

piaţă de desfacere dar produc efecte benefice directe în toate sectoarele
economice. Se vor produce efecte benefice şi pe orizontală, în toate celelalte
sectoare întrucât va crea disponibilităţi arhisuficiente. Prin creşterea spectaculoasă
a PIB-ului datorată investiţiilor masive prevăzute, prin creşterea exponenţială a

veniturilor bugetare datorată milioanelor de locuri de muncă create, prin
economiile bugetare prevăzute, prin creşterea plus-valorii realizate în urma
finanţării masive a cercetării şi prin degrevarea bugetului de finanţarea lucrărilor

cuprinse în Program, se creează condiţii pentru majorări substanţiale ale alocărilor
în absolut toate sectoarele economiei. După cel mult 8 ani de aplicare a
Programului, România va putea aloca fonduri pentru învăţământ, sănătate,
asistenţă socială, în procente similare cu Germania sau Franţa iar, la finalul

Programului, salarii şi pensii similare sau apropiate de cele din ţările menţionate.
De asemenea, va putea să înlăture orice formă de impozitare a muncii, inclusiv
impozitarea prin diversele modalităţi mascate.

Evoluţia PIB în România, la creşteri de 8% şi 10% anual, pe durata celor 23
de ani în comparaţie cu evoluţia PIB din principalele 21 de state europene
(estimare în dolari).

72