Page 39 - Revoluția Pașnică – Ieșire din labirint
P. 39
- capacitatea de delegare a autorităţii către un număr restrâns de subordonaţi
(aleşi personal sau acceptaţi), pe care să-i poată coordona şi supraveghea în
permanenţă şi pentru care, să răspundă,
- disponibilitatea recunoaşterii limitei sale de competenţă în domeniul în care
urmează să devină decident, prin atragerea elitelor care să-i completeze
eventualele carenţe profesionale specifice atribuţiilor postului,
- caracterul moral al viitorului decident.
Nu există nu se poate. Unde s-ar părea că nu se poate, se înlătură piedicile.
Să nu mai îndreptăm aţa cu ciocanul.
Să nu mai tratăm boala gravă cu calmante.
Să nu mai aruncăm, apoi să căutăm.
Să nu mai distrugem, apoi să ne premiem.
Ceea ce s-a dovedit a fi bun, să implementăm.
Ceea ce s-a dovedit a fi greşit, să nu repetăm.
Ceea ce s-a dovedit a fi rău, să evităm.
Unde s-a dovedit a fi dezorganizat, să organizăm.
Unde s-a dovedit că se frânează, să obligăm.
Unde s-a dovedit că există şanse, să perseverăm.
Unde s-a dovedit că nu se poate, să renunţăm.
Ţara trebuie să redevină puternică şi să impună respect, pentru că stă pe
bogăţii de 1.000 miliarde de dolari şi dispune de economie strategică care poate
acoperi o bună parte din necesar, iar poporul este îndreptăţit să înlăture restricţiile
şi confuziile pe care el însuşi le-a tolerat, pentru că traiul pe datorie sau vânzări
din active reprezintă sinucidere.
Ţara trebuie să trăiască din ce produce, să se dezvolte prin exploatarea
bogăţiilor şi a activelor sale şi, să se îmbogăţească profitând de oportunităţi, dar
fără împrumuturi, fără vânzări de active şi fără sacrificii ale populaţiei ci, din
realizările irosite prin incompetenţă. Prin măsuri adecvate, rămânerea în urmă
poate fi transformată în oportunitate.
Redistribuirea anuală a sărăciei şi aprovizionarea statului sau a poporului din
sistemul second, a durat prea mult şi trebuie să înceteze.
Nici un cent împrumutat pentru consum şi nici o oportunitate ratată.
Nici un mic contribuabil terorizat prin pretenţii absurde, înainte ca aceleaşi
pretenţii să fie impuse şi marilor contribuabili.
39

